INVIOLABILITATE s. f. Calitatea de a fi inviolabil. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. inviolabilité.

inviolabilitate sf [At: ARISTIA, PLUT. / P: ~vi-o~ / Pl: ~tăți / E: fr inviolabilité] 1-2 Calitate de a fi inviolabil (1-2).

INVIOLABILITATE, inviolabilități, s. f. Calitatea de a fi inviolabil. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. inviolabilité.

INVIOLABILITATE s. f. Calitatea de a fi inviolabil. Inviolabilitatea domiciliului cetățenilor și secretul corespondenței sînt ocrotite de lege. CONST. R.P.R. 41. – Pronunțat: -vi-o-.

INVIOLABILITATE s.f. Calitatea de a fi inviolabil. [Pron. -vi-o-. / cf. fr. inviolabilité].

INVIOLABILITATE s. f. însușirea de a fi inviolabil. (< fr. inviolabilité)

INVIOLABILITATE f. 1) Caracter inviolabil. 2) Situație inviolabilă. /<fr. inviolabilité, lat. inviolabilitas, ~atis

inviolabilitate f. caracterul celui inviolabil.

*inviolabilitáte f. (d. in-violabil). Calitatea de a fi inviolabil: inviolabilitatea scrisorilor.

inviolabilitate (desp. -vi-o-) s. f., g.-d. art. inviolabilității

!inviolabilitate (-vi-o-) s. f., g.-d. art. inviolabilității

inviolabilitate s. f. (sil. -vi-o-), g.-d. art. inviolabilității; pl. inviolabilități

INVIOLABILITATE s. v. imunitate.

INVIOLABILITATE s. (JUR.) imunitate. (~ parlamentară.)