20 de definiții pentru argea

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARGEA, argele, s. f. (Pop.) 1. Război de țesut. ♦ Nume dat celor două scânduri care unesc transversal extremitățile războiului de țesut. ♦ Fiecare dintre grinzile de lemn fixate de o parte și de alta a unei plute pentru a ține strânse lemnele care o compun. 2. Construcție rudimentară de scânduri în care se așază, vara, războiul de țesut. 3. Boltă ori acoperiș al unei clădiri. – Et. nec.

ARGEA, argele, s. f. (Pop.) 1. Război de țesut. ♦ Nume dat celor două scânduri care unesc transversal extremitățile războiului de țesut. ♦ Fiecare dintre grinzile de lemn fixate de o parte și de alta a unei plute pentru a ține strânse lemnele care o compun. 2. Construcție rudimentară de scânduri în care se așază, vara, războiul de țesut. 3. Boltă ori acoperiș al unei clădiri. – Et. nec.

argea sf [At: DOSOFTEI, V. S. 88, ap. DA / V: (reg) harjea / Pl: ~gele / E: ns cf ngr ἄργιλλα, tc arğa] (Îvp) 1 Bordei dreptunghiular, acoperit cu stuf, în care vara se țese, iar iarna se țin stupii. 2 Construcție rudimentară de scânduri în care se așază vara războiul de țesut. 3 (Pex) Război de țesut. 4 (Pex) Fiecare din cele două scânduri transversale care unesc extremitățile războiului de țesut Si: blană, chingă, scândură, spetează, stinghie, 5 Boltă a unei clădiri, mai ales a unei biserici. 6 (Spc; rar) Firidă boltită. 7 Gârliciul pivniței. 8 Scheletul de lemn al unei case, șure. 9 Acoperișul unei case. 10 Fiecare din cele două grinzi legate de marginile opuse ale unei plute pentru a o întări și a împiedica desfacerea ei Si: argică. 11 Trunchi care în exploatările de păduri se așază pe laturile potecilor de alunecare. 12 (Mpl) Butuci (lungi) puși la marginea unei grămezi de lemne pentru a le sprijini și a le împiedica să cadă.

ARGEA (pl. -gele) sf. 1 Groapă pătrată, de o adîncime pînă la o jumătate de metru, în unele părți acoperită ca un bordeiu, în care se băteau parii ce aveau să susțină părțile războiului; femeile țeseau acolo pentru a păstra firele umede, ca să nu se rupă la țesut; se mai vede foarte rar astăzi pe la țară: La ~ nu știu să țes, La horă mă ’ndes, mă ’ndes! (VLAH.); proverb: nu te grăbi ca fata mare la ~ și ca văduva la măritat (PANN); proverb: nici bărbatul în ~ nici femeea la războiu, fie-care să fie cum îi este dat, să nu facă ce nu se potrivește cu firea, cu sexul lui 2 (HASD.) Cele două scînduri pe care șade femeia cînd țese 3 Mold. (HASD.) 💒 Gura unei pivnițe 4 Mold. Trans. (HASD.) (TKT.) (VIC.) 💒 Casa la începutul clădirii ei, cînd sînt puși numai stîlpii și căpriorii 5 Mold. (HASD.) Bolta cea mai mare a unei biserici, de sub turlă: intrară în besearica svîntului la locul ce să chiamă trivolon, la ’ntratul în ~ (DOS.) 6 Mold. Fie-care din bîrnele bătute de o parte și de alta a unei plute pentru ca să țină strînse lemnele care o alcătuesc.

ARGEA, argele, s. f. (Popular) 1. Război de țesut. Nevasta lui... toată vara... băga pînza în argea și țesea pînze de in și cînepă. VISSARION, B. 93. Acum silea la argea, dar visul de peste noapte tot îi mai venea în minte uneori. SANDU-ALDEA, D. N. 219. ♦ Nume dat celor două scînduri care unesc în sens transversal extremitățile războiului și servesc de scaun pentru femeia care țese. 2. Bordei mic sau construcție mică de scînduri în care se așază, vara, războiul de țesut. Iată Barbul că trecea Pe la casa cu argea, Unde țese lelița. TEODORESCU, P. P. 329. 3. Boltă a unei clădiri. ♦ Acoperiș. La ridicarea argelei (acoperișului) unei case, se leagă pe vîrf un șumuiag de paie. ȘEZ. III 49.

ARGEA, argele, s. f. (Pop.) 1. Război de țesut. ♦ Nume dat celor două scînduri care unesc în sens transversal extremitățile războiului și pe care stau femeile cînd țes. 2. Mică construcție de scînduri în care se așază, vara, războiul de țesut. 3. Acoperiș. 4. Fiecare dintre grinzile de lemn fixate de o parte și de alta a unei plute, pentru a ține strînse lemnele care o compun.

ARGEA s. f. 1. (ȚR) Cocioabă, bordei. Kušta. Colibă, argea. LEX., 113v. Unde e Sarra, fămeaia ta?... „Iată-o într-argea”. CRON. 1687, 16r. 2. (Mold.) Boltă a unei biserici. Întră-n argeaoa besearecii, cea din mijloc. DOSOFTEI, VS. Întrară în beseareca sv[î]ntului, la locul ce să cheamă trivolon, la-ntratul în argea, între cei doi stîlpi... ce stau spre-apus. DOSOFTEI, VS; cf. DOSOFTEI, LITURGHIER. Etimologie necunoscută. Vezi și argelaș. Cf. argelaș, hîj, zemnic, zomoniță; sclip.

argeà f. 1. bordeiaș în pământ unde țărancele țes vara: nu te grăbi ca fata mare la argea PANN; 2. partea răsboiului care servă de scaun țesătoarelor; 3. bolta unui beciu; 4. o parte a teascului de vie; 5. pl. grinzile cari apără laturile plutei. [Cf. gr. ARGHELLA, odaie de baie (la vechii Macedoneni)].

argeá f., pl. ele (cp. cu lat. argilla, argilă, lut, adică „lipit cu lut”, și cu ngr. argaleiós, vgr. ergaleîon, războĭ de țesut, argánia, materialu uneĭ pivnițe; alb. argalĭi, războĭ de țesut). Vest. Bordeĭaș orĭ șopron în care țărancele țese vara (rar întrebuințat azĭ). Scaunu țesetoareĭ. Lemnăria care susține acoperemîntu uneĭ case țărăneștĭ. Camera boltită care vine după gîrliciu pivnițeĭ. Partea boltită a bisericiĭ (naos). Nț. Cele două grinzĭ care mărginesc o plută de scîndurĭ. V. și GrS. 1937,86.

ARGELUȘĂ (pl. -șe), ARGELUȚĂ (pl. -țe) sf. dim. ARGEA.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

argea (reg.) s. f., art. argeaua, g.-d. art. argelei; pl. argele

argea (pop.) s. f., art. argeaua, g.-d. art. argelei; pl. argele, art. argelele

argea s. f., art. argeaua, g. -d. art. argelei; pl. argele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARGEA s. v. clește, război, strajă.

argea s. v. CLEȘTE. RĂZBOI. STRAJĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

argea (argele), s. f.1. Firidă, nișă, boltă. – 2. Încăpere făcută în partea sub nivelul solului, unde se păstrează războiul de țesut și lîna sau inul. Cuvînt foarte discutat, în care, în ce ne privește, vedem un cuvînt oriental, fie tc. arca „cutie”, fie corespondentul său cuman sau tăt. (cf. DAR). Totuși, conform unei tradiții îndelungate în filologia romînească, acest cuvînt provine dintr-un etimon autohton. Hasdeu, Col. Traian, 1873, 232, indica drept posibil un dacic *argilla, în timp ce în Etymologicum, 1577-9, se referea la gr. ἄργιλλα „casa subterană” sau la macedoneanul ἄργελλα „camera de baie”. Ipoteza a fost adoptată de Densusianu, Filologie, 449 și Hlr., 38; GS, VII, 86; de Philippide, Principii, 33 și 148; de Iordan, Dift., 58; și semnalată cu reținere de DAR (cf. REW 636). La rîndul lor, Jokl, IF, XLIV, 13 și Pușcariu, Lr., 257, consideră că cuvîntul macedonean reprezintă un prototip cimerian conservat și în alb. ragëlia (cf. Philippide, II, 698, și Rosetti, II, 108), Grégoire, Byzantion, XIV, 537, se referă la ngr. ἀργαλείος, și pentru Lahovary 313, avem a face cu un cuvînt anterior fazei indoeurop. Cuvîntul tc. (pronunțat arğa) pare a fi explicația cea mai sigură, cel puțin din punctul de vedere al rom.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

argea, s.f. – v. arjea („scheletul din lemn al acoperișului”).

Intrare: argea
substantiv feminin (F154)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argea
  • argeaua
plural
  • argele
  • argelele
genitiv-dativ singular
  • argele
  • argelei
plural
  • argele
  • argelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

argea, argelesubstantiv feminin

popular
  • 1. Război de țesut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nevasta lui... toată vara... băga pînza în argea și țesea pînze de in și cînepă. VISSARION, B. 93. DLRLC
    • format_quote Acum silea la argea, dar visul de peste noapte tot îi mai venea în minte uneori. SANDU-ALDEA, D. N. 219. DLRLC
    • 1.1. Nume dat celor două scânduri care unesc transversal extremitățile războiului de țesut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Fiecare dintre grinzile de lemn fixate de o parte și de alta a unei plute pentru a ține strânse lemnele care o compun. DEX '09 DEX '98
  • 2. Construcție rudimentară de scânduri în care se așază, vara, războiul de țesut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Iată Barbul că trecea Pe la casa cu argea, Unde țese lelița. TEODORESCU, P. P. 329. DLRLC
  • 3. Boltă ori acoperiș al unei clădiri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: acoperiș
    • format_quote La ridicarea argelei (acoperișului) unei case, se leagă pe vîrf un șumuiag de paie. ȘEZ. III 49. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.