ARGEA, argele, s. f. (Popular) 1. Război de țesut. Nevasta lui... toată vara... băga pînza în argea și țesea pînze de in și cînepă. VISSARION, B. 93. Acum silea la argea, dar visul de peste noapte tot îi mai venea în minte uneori. SANDU-ALDEA, D. N. 219. ♦ Nume dat celor două scînduri care unesc în sens transversal extremitățile războiului și servesc de scaun pentru femeia care țese. 2. Bordei mic sau construcție mică de scînduri în care se așază, vara, războiul de țesut. Iată Barbul că trecea Pe la casa cu argea, Unde țese lelița. TEODORESCU, P. P. 329. 3. Boltă a unei clădiri. ♦ Acoperiș. La ridicarea argelei (acoperișului) unei case, se leagă pe vîrf un șumuiag de paie. ȘEZ. III 49.