ARMIE, armii, s. f. (Învechit, azi numai livresc) Armată, oaste. Peste-un ceas păgînătatea e ca pleava vînturată. Acea grindină-oțelită înspre Dunăre o mînă, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia romînă. EMINESCU, O. I 148. Îți scriu aceste rînduri dintr-o pădure plină de zăpadă, unde ne-am retras după o luptă grozavă cu armia generalului Verder. ALECSANDRI, T. 1299. Dar cine se aude Și ce este ăst sunet? Ce oameni sau ce armii și ce repede pas? ALEXANDRESCU, P. 27. ◊ Fig. Uraganul își mîna cumplitele armii de nouri pe deasupra și umplea cîmpiile de freamăt. SADOVEANU, O. III 76.