BALTĂ (pl. bălți) sf. 🌐 1 Întindere mai mare sau mai mică de apă stătătoare care prin vărsarea unui rîu se grămădește în basinuri, și care apoi, cînd seacă rîul, seacă și ea în parte sau de tot: pîraiele ce se scurg din dealuri o prefac într’o ~ plină de nomol și mocirlă (BĂLC.); friguri de ~ ¶ 2 🌐 Lac: Balta-Albă e un lac în județul Rîmnicu-Sărat ¶ 3 Îngrămădire de apă formată de ploaie ¶ 4 Pr. ext. Apă, sau alt lichid vărsat în mare cantitate pe jos: vinul amestecat cu sînge făcuse o ~ pe lespezile sălii (NEGR.); familiar: E sabie în țară! au năvălit Tătarii! Ș’acum în bălți de sînge își joacă armăsarii (ALECS.) ¶ 5 🔱 pop. Cel-din-baltă, una din numeroasele denumiri ale dracului ¶ 6 proverb: A rămînea ~, a fi lăsat în părăsire, neisprăvit; – a lăsa ~, a lăsa în părăsire, neisprăvit, a lăsa pe loc; – are balta pește, știu că se află în mare număr, se va găsi. se va face neapărat; – nare balta pește (ZNN.), se zice cînd nu se află un lucru care trebuia neapărat să fie în belșug acolo unde-l căutăm; – a da cu bîta (sau cu măciuca) în ~ (ZNN.), a face o muncă zadarnică; – șade dracu ’n ~ și rîde de altul, se zice cînd cineva ține de rău pe altul pentru niște cusururi pe care le are singur [vsl. blato].