Definiția cu ID-ul 422261:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
botă s. f. – Pic, strop, nimic. Mag. bőtő, de la betű „literă” (Bogrea, Dacor., III, 728); cf. bechi. DAR trimite eronat la it. boto „stupid” sau megl. buta „tont”.