Definiția cu ID-ul 899353:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BÎIGUIALĂ, bîiguieli, s. f. Faptul de a bîigui; vorbă fără șir, fără înțeles. Valuri de inepții și de bîiguieli bolnave înșirate în versuri și în proză. VLAHUȚĂ, la TDRG. «Am amat» în loc de «am iubit» este o bîiguială ridicolă. ALECSANDRI, la TDRG.