Definiția cu ID-ul 438211:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cina (-ez, -at), vb. – A lua masa de seară. – Mr., megl., țin, istr. cir. Lat. cēnāre (Pușcariu 369; Candrea-Dens., 342; REW 1803; DAR); cf. it. cenare, prov., cat., sp. cenar, port. cear. Cf. cină.