Definiția cu ID-ul 48210:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLOANȚĂ, cloanțe, s. f. 1. (Pop.) Babă urâtă, fără dinți, rea. 2. (Fam., peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). – Cf. clonț.
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLOANȚĂ, cloanțe, s. f. 1. (Pop.) Babă urâtă, fără dinți, rea. 2. (Fam., peior.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). – Cf. clonț.