Definiția cu ID-ul 444699:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
dragoste (dragoste), s. f. – Iubire, afecțiune, tandrețe. Sl. dragostŭ „minune” (Cihac, II, 100; Tiktin), cf. bg. dragostĭ „plăcere”, sb. dragost „conveniență”. Cf. și drag. – Der. drăgăstos, adj. (frumos, atrăgător; afectuos, tandru); drăgosteală, s. f. (mîngîieri, răsfăț); drăgosti, vb. (a iubi, a răsfăța); drăgostiv, adj. (înv., afectuos); drăgostenie, s. f. (iubire); îndrăgosti, vb. refl. (a prinde dragoste de cineva, a se amoreza).