Definiția cu ID-ul 41062:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FLEANCĂ s. f. (Fam.; depr.) Gură (ca organ al vorbirii). ◊ Expr. Ține-ți (sau închide-ți, tacă-ți) fleanca! = taci! nu mai vorbi fără socoteală! [Var.: fleoancă, fleoarcă s. f.] – Et. nec.