IEPUROAICĂ, iepuroaice, s. f. Femela iepurelui. Pe vremea cînd se înnodau iepurii de coadă, doi cîte doi, și iepuroaicele își spălau mustățile în vîrful stejarilor. DELAVRANCEA, S. 240. Cine dracu-a mai văzut Iepure vara cosind, Iepuroaica fîn strîngînd, Cioara cu ciocul greblînd Și baba de joc fugind! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 415.