JUNIME, junimi, s. f. (Învechit) Tinerime, tineret. Mișcarea literară ce s-a produs în junime de cîțiva ani încoa. MACEDONSKI, O. IV 3. Junime scumpă, frumoasă auroră A patriei romîne. EMINESCU, O. IV 56. Este o junime unită și bravă care veghează cu un devotament nemărginit patria în pericol. BOLINTINEANU, O. 248.