jupuit², -ă adj. I 1 (despre animale moarte sau, p. restr., despre pielea lor) <pop.> belit², <înv. și reg.> despuiat, <înv.> despielat. Berbecii jupuiți urmează să fie tranșați. 2 (med., med. vet.; despre ființe sau despre părți ale corpului lor) julit², zdrelit², belit², stropșit. Are genunchii jupuiți. 3 (med., med. vet.; despre răni cicatrizate, despre pielea arsă de soare, de vânt, necrozată etc.) cojit, descuamat, exfoliat, scorojit. Își îngrijește pielea jupuită de pe spate cu o soluție calmantă. 4 (despre trunchiuri de copaci, ramuri de arbori) cojit, descojit, despuiat, coșcov. Trunchiul jupuit urmează să fie tăiat la joagăr. II fig. (despre oameni) extorcat, jecmănit, jefuit², <fig.> jumulit. Persoanele jupuite nu și-au mai putut recupera banii.