LĂTURAȘ, -Ă, lăturași, -e, adj. 1. (Despre cai) Înhămat în afara hulubelor, la dreapta sau la stînga cailor dintre hulube. ◊ (Substantivat) Căruța fugi înainte la vale cu trei cai... și cu poștașul aninat ca un scai de coama lăturașului. ALECSANDRI, O. P. 259. 2. (Rar) Lăturalnic, dosnic. Dintr-o potecă lăturașă, ascunsă în pădure, izbucni în drumul mare o brișculiță. ODOBESCU, S. I 384. – Variantă: alăturaș, -ă adj.