Definiția cu ID-ul 1335613:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MOIMIȚĂ s. f. (Învechit și regional) Maimuță (1). Veri mîinile omului ar fi la moimîță, veri obrazul moimîții la arap. CANTEMIR, IST. 49, cf. id. HR. 7, 300. Nefton. . . este pentru dînșii aceea ce-i pentru noi o moimiță. CONACHI, P. 276, cf. ALR SN III h 686/605. – Pl.: moimițe. - Și: momíță (GCR II, 121/3, HELIADE, O. I, 131, ALECSANDRI, T. I, 116, HOGAȘ, H. 61, ALR I 786/370, ALR SN III h 686), (învechit) moimîță s. f. – Moimă1 + suf. -iță.