Definiția cu ID-ul 1332886:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÎȘNIC s. m. (Ban.) Lada de sub piatra morii în care cade făina (H XVIII 143, ALR SN I h 176/2, MAT. DIALECT, I, 12); (prin Olt.) gaura prin care curge făina în ladă (H IX 61). - Pl.: mîșnici.- Și: mîjníc (H IX 61), míșnic (H XVIII 143) s. m. – Din bg. мъчник.