Petru m. numele mai multor Domni români: Petru I, v. Mușat; Petru II, fiul lui Ștefan I Mușat, în luptă continuă pentru tronul Moldovei cu fratele său Ștefan II, până ce ambii frați dușmani fură înlăturați de Roman II (1395-1399); Petru III, fiul iui Alexandru cel Bun, domni în trei rânduri împreună cu alții (1444-1457); Petru IV (Rareș), Domnul Moldovei în două rânduri, fiul natural al lui Ștefan cel Mare, intră de zece ori în Ardeal cu gândul să’l coprinză (1527-1538); părăsit de boieri, se retrase în Ardeal și apoi la Constantinopole, de unde se reîntoarse pe tron (1541-1546); Petru V (Șchiopul), Domn al Munteniei (1560-1568), mazilit și întemnițat de Turci, fu scăpat de mamă-sa Doamna Chiajna și ajunse în două rânduri pe tronul Moldovei (1574-1579 și 1582-1591). ║ Petru I (din Argeș), Domn al Munteniei, pus de Turci dar răsturnat în curând de Radu Paisie (1534-1536); Petru II, v. Pâtrașcu; Petru III, v. Petru V; Petru IV, v. Cercel.