prund sn [At: VARLAAM, C. 318 / V: (îrg) ~nt (Pl: ~uri, ~e) / Pl: ~uri / E: slv *прѫдъ cf srb prud, pn pr’d] 1 Pietriș mărunt amestecat cu nisip, care se găsește pe fundul apelor sau, în straturi, în scoarța pământului Si: (reg) prundar (1), prundiș (1). 2 Pietriș mărunt așternut pe drumuri, pe șosele Si: (reg) prundiș (2). 3 (Reg) Nisip de râu Si: (reg) prundiș (3). 4 (Reg) Grămadă de pietre Si: grohotiș (1). 5 (Pop) Albie (4) (cu pietriș). 6 Țărm acoperit cu prund (1) Si: (reg) prundar (3), prundiș (4). 7 Teren nisipos Si: prundar (4), prundiș (5). 8 Insulă mică pe cursul unei ape curgătoare, fără vegetație Si: prundiș (6). 9 (Reg) Bucată de pământ cuprinsă între răzoare Si: (reg) delniță (3). 10 (Reg) Poiană.