prund, prunduri, s.n. – Pietriș, prundiș: „Colo-n jos pe prundurele / Ard două lumânărele” (Calendar, 1980). ♦ (onom.) Prundaru, Prunduș, nume de familie (42 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. prondŭ „ridicătură de pământ; banc de nisip” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA).