RADINĂ, radine, s. f. (Regional) 1. Împletitură, amestec de rădăcini și crengi de copaci care se rup din malul unei ape și plutesc pe apă sau rămîn prinse de mal. ♦ Loc așezat sub mal, cu rădăcini de arbori, unde se adună peștii; plavie, răgălie. Peștele stă întotdeauna la radină (Oltenia) sau la răgălie ori plavie (Argeș), adică stă ascuns între rădăcinile pomilor de pe mal. ANTIPA, P. 137. 2. Rețea cu ochiuri mari, care se montează la una sau la ambele părți ale setcilor de prins pește; sirec. [Rețelele] cu ochi rari se numesc radină... sau sirec. ANTIPA, P. 496.