răcilă sf [At: ANTIPA, P. 388 / V: raciul (Pl: răciuluri, răciule) sn / Pl: ~le / E: srb racilo] 1 Unealtă cu care se prind racii² (1), alcătuită dintr-un cerc de lemn sau de sârmă pe care se fixează o plasă de forma unei farfurii. 2 (Reg) Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă (în formă de sac) fixată de o prăjină lungă.