SCOBÁR (< bg.) s. m. Pește teleostean din familia ciprinide, lung de 25-50 cm, greu de 100-400 g, de culoare verde-măslinie pe spate și argintie pe laturi, cu maxilarul superior mai lung decât cel inferior (ca un „nas”) (Chondrostoma nasus). Trăiește în ape curgătoare, în Europa, în România îndeosebi în râurile mari din reg. de deal și podiș, unde se individualizează o „zonă a scobarului” în care acesta este dominant, situată în aval de zona lipanului și în amonte de zona mrenei, dar este frecvent și în regiuni piemontane și de câmpie înaltă. (Reg.) poduț.