scutelnic¹ [At: PRAV. 49 / Pl: ~ici / E: scuti + -elnic] 1 sm Țăran care era scutit de plata birului domnesc în schimbul unor obligații suplimentare (de obicei militare) față de domnie sau față de stăpânul moșiei Si: (înv) scuteală (14), scutnic. 2 a (Înv) Care era scutit de biruri, de obligații (către stat).