2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SECERĂTOR, -OARE, secerători, -oare, s. m., s. f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care seceră. 2. S. f. Mașină agricolă de recoltat care seceră cereale și alte plante agricole. ◊ Secerătoare-legătoare = mașină agricolă de recoltat care seceră și leagă în snopi tulpinile de cereale. Secerătoare-treierătoare = combină. – Secera + suf. -ător.

secerător, ~oare [At: PSALT. 276 / V: (îrg) săc~, (înv) săceritor, (reg) săcir~, sâc~ / Pl: ~i, ~oare / E: secera + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care seceră (1). 3 sf Mașină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale și alte plante agricole Si: (reg) seceriță. 4 sf (Îs) ~oare-legătoare Combină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale, formează snopii și, în același timp, îi leagă. 5 sf (Îs) ~oare-treierătoare Combină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale și le treieră.

SECERĂTOR, -OARE, secerători, -oare, subst., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) care seceră. 2. S. f. Mașină agricolă de recoltat care seceră cereale și alte plante agricole. ◊ Secerătoare-legătoare = mașină agricolă de recoltat care seceră și leagă în snopi tulpinile de cereale. Secerătoare-treierătoare = combină. – Secera + suf. -ător.

SECERĂTOR, -OARE, secerători, -oare, s. m. și f. Persoană care seceră. Cum aș voi să fiu mereu Un vînt și eu, în zi cu soare, De-ar fi numai secerătoare O fată pe care o știu eu! COȘBUC, P. I 89. Secerătorii și oamenii de la coasă pășeau împrăștiați și osteniți înspre sat. VLAHUȚĂ, O. A. I 121. Să nu vă supărați cucoane! Nu cumva aveți trebuință de secerători? CREANGĂ, P. 156. ◊ (Adjectival) Fetele secerătoare rîd și cîntă, snopi fac grîul, Murmură-ntre sălcii rîul. COȘBUC, P. I 96. Nevastă secerătoare, Ce seceri vara la soare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 37.

SECERĂTOR ~oare( ~ori, ~oare) m. și f. Persoană care seceră. /a secera + suf. ~tor

secerătór, -oáre s. Cel ce seceră. S. f., pl. orĭ. Mașină de secerat.

săcerător, ~oare s, a vz secerător

săceritor, ~oare smf, a vz secerător

săcirător, ~oare smf, a vz secerător

sâcerător, ~oare s, a vz secerător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

secerător adj. m., s. m., pl. secerători; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. secerătoare

secerător adj. m., s. m., pl. secerători; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. secerătoare

secerător s. m., adj. m., pl. secerători; f. sg. secerătoare, g.-d. art. secerătoarei, pl. secerătoare

Intrare: secerător (adj.)
secerător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secerător
  • secerătorul
  • secerătoru‑
  • secerătoare
  • secerătoarea
plural
  • secerători
  • secerătorii
  • secerătoare
  • secerătoarele
genitiv-dativ singular
  • secerător
  • secerătorului
  • secerătoare
  • secerătoarei
plural
  • secerători
  • secerătorilor
  • secerătoare
  • secerătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: secerător (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • secerător
  • secerătorul
  • secerătoru‑
plural
  • secerători
  • secerătorii
genitiv-dativ singular
  • secerător
  • secerătorului
plural
  • secerători
  • secerătorilor
vocativ singular
  • secerătorule
plural
  • secerătorilor
săcerător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săceritor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săcirător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sâcerător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

secerător, secerătorisubstantiv masculin
secerătoare, secerătoaresubstantiv feminin
secerător, secerătoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care seceră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cum aș voi să fiu mereu Un vînt și eu, în zi cu soare, De-ar fi numai secerătoare O fată pe care o știu eu! COȘBUC, P. I 89. DLRLC
    • format_quote Secerătorii și oamenii de la coasă pășeau împrăștiați și osteniți înspre sat. VLAHUȚĂ, O. A. I 121. DLRLC
    • format_quote Să nu vă supărați cucoane! Nu cumva aveți trebuință de secerători? CREANGĂ, P. 156. DLRLC
    • format_quote Fetele secerătoare rîd și cîntă, snopi fac grîul, Murmură-ntre sălcii rîul. COȘBUC, P. I 96. DLRLC
    • format_quote Nevastă secerătoare, Ce seceri vara la soare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 37. DLRLC
etimologie:
  • Secera + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.