secerător, ~oare [At: PSALT. 276 / V: (îrg) săc~, (înv) săceritor, (reg) săcir~, sâc~ / Pl: ~i, ~oare / E: secera + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care seceră (1). 3 sf Mașină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale și alte plante agricole Si: (reg) seceriță. 4 sf (Îs) ~oare-legătoare Combină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale, formează snopii și, în același timp, îi leagă. 5 sf (Îs) ~oare-treierătoare Combină agricolă de recoltat care seceră (1) cereale și le treieră.