spic [At: CORESI, TETR. 24 / V: (reg) ~or, șp~, știc, știc, (îvr) ~ă sf / Pl: ~ice, (îrg) ~uri, ~ici sm / E: ml spicum] 1 sn Inflorescență specifică gramineelor, alcătuită dintr-un ax principal lung, pe care se află flori sesile sau scurt pedunculate, care produc boabe. 2 sn (Reg; d. graminee; șîf în ~uri; îla) În ~ Care are spic (1). 3 sn (Reg; pex; d. graminee; îal) Aflat în plină dezvoltare Si: înspicat. 4 sn (Reg; îal) Care are formă de spic (1). 5 sn (D. graminee; îlv) A da (în) ~, a face (ori a-i da, a-și da, a scoate, reg, a ieși, a slobozi, a țipa) ~(ul) A înspica. 6 a (Rar) De culoare galbenă, ca a spicului (1) de grâu copt. 7 snp (Reg) Gunoaie care cad la vânturarea grâului. 8 sn (Pan) Fascicul de raze. 9 sn Stilizare decorativă în formă de spic (1) frecventă în arta populară pe cusături, țesături etc. 10 sn (Pgn) Tip de inflorescență în care florile sunt dispuse de-a lungul unui ax mai mult sau mai puțin alungit. 11 sn (Bot; reg; îc) ~ul ierbii Brei (Mercurialis perennis). 12 sn (Bot; îc) ~ice-de-mături (Sorghum technicum). 13 sn (Bot; îc) ~ul-vieții Gladiolă (Gladiolus gandavensis). 14 sn (Bot; rar) Levănțică (Lavandula angustifolia). 15 sn (Mun; Trs; prc) Spiculeț (3). 16 sn (Pop; pan) Vârf de copac. 17 sn (Pop) Pisc² (1). 18 sn (Pop) Culme la acoperișul casei. 19 sn (Rar) Vârf ascuțit la unele arme albe. 20 sn (Pop) Vârful de altă culoare al firelor de lână, de păr, de obicei mai lungi, din blana unor animale. 21 sn (D. firul de lână sau de păr din blana unor animale, sau, pex, d. blană; îla) Cu ~ Înspicat. 22 sn (Reg) Șfichi². 23 sn (Reg; îs) ~ul nopții Miezul nopții. 24 sn (Pop; adesea determinat prin „de zăpadă”, „de ploaie”) Fulgi rari de zăpadă amestecați cu stropi rari de ploaie. 25 sn (Pop; pex) Lapoviță. 26 sn (Pop; pex) Început de ninsoare. 27 sn Asprime (a gerului, a vântului etc.). 28 sn (Ast; înv; art.) Spica¹. 29 sn (Reg; îcs) De-a ~u De-a nasturii.