SUPRAVEGHETOR, -OARE, supraveghetori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. 2. S. n. (În sintagma) Supraveghetor de flacără = aparat electronic destinat supravegherii prezenței flăcării în timpul funcționării arzătoarelor, în scopul prevenirii unor incendii. – Supraveghea + suf. -tor.