săpătură sf [At: PSALT. 180 / V: sep~ / Pl: ~ri / G-D: (înv) ~rei / E: săpa + -tură] 1 (Înv) Săpare (1). 2 (Îrg; spc) Prașilă. 3 (Îrg; ccr) Teren lucrat cu sapa¹ (1). 4 (Îrg; pgn) Teren cultivabil pentru lucrat cu sapa¹ (1). 5-6 Săpare (4-5). 7 (Spc; lpl) Lucrări arheologice de excavație. 8 (Ccr) Groapă șanț, excavație, adâncitură etc. rezultate în urma unei săpări (4-6) ori în mod natural. 9 (Reg; ccr) Loc săpat² (6), mâncat de ape. 10 (Reg; ccr) Urmă lăsată pe sol de torente, de șuvoaie. 11 Săpare (9). 12 (Înv; ccr) Lucrătuă ornamentală, ornamentație, inscripție etc. făcută prin săpare (9) (în special în sculptură). 13-14 (Înv) Sculptură (2, 5). 15 (Înv; ccr; spc; șîs ~ cu apă tare) Gravură.

SĂPĂTURĂ, săpături, s. f. Acțiunea de a săpa, săpare, săpat. După trei palme de săpătură, tîrnăcopul izbi ca într-o oală. GALACTION, O. I 149. Unii, cînd dezgroapă la săpătura vrunui zămnic asemenea cioburi, tot la Zaharia le duc. C. PETRESCU, R. DR. 25. ♦ (La pl.) Lucrări de excavare a pămîntului;(în special) lucrări arheologice făcute pentru a dezgropa urme de vechi așezări omenești. Ș-au venit de s-au tocmit aici la săpături. GALAN, Z. R. 379. Acestea sînt obiecte de artă grecești. Au fost descoperite în cursul săpăturilor executate de către arheologii sovietici pe țărmurile Crimeii. STANCU, U.R.S.S. 122.

SĂPĂTURĂ ~i f. 1) Teren săpat. 2) Loc de unde s-a scos pământul în urma săpării; adâncitură săpată în pământ. /a săpa + suf. ~ătură

săpătură f. 1. acțiunea și efectul lucrării cu sapa: săpătura viei, porumbului; 2. excavațiune, șanț; 3. scormonire în pământ spre a căuta ceva; 4. gravură, sculptură: săpăturile depe templu.

săpătúră f., pl. ĭ. Rezultatu săpăriĭ: săpătură adîncă în vie. Excavațiune, șanț lung și lat p. a face un drum neted (debleŭ): șosea, calea ferată în săpătură. Litere saŭ alte semne gravate: săpăturile de pe un monument.

sepătură sf vz săpătură

săpătură s. f., g.-d. art. săpăturii; pl. săpături

săpătură s. f., g.-d. art. săpăturii; pl. săpături

săpătură s. f., g.-d. art. săpăturii; pl. săpături

SĂPĂTURĂ s. v. cioplire, cioplit, gravură, prașilă, prășire, prășit, sapă, săpare, săpat, sculptare, sculptat, sculptură, stampă, tăiat, tăiere.

SĂPĂTURĂ s. v. excavație.

SĂPĂTURĂ s. excavație. (O ~ pentru fundația unui bloc.)

săpătură s. v. CIOPLIRE. CIOPLIT. GRAVURĂ. PRAȘILĂ. PRĂȘIRE. PRĂȘIT.SAPĂ. SĂPARE. SĂPAT. SCULPTARE. SCULPTAT. SCULPTURĂ. STAMPĂ. TĂIAT. TĂIERE.

săpătură, săpături s. f. verificare; investigație.

a face săpături expr. a verifica, a investiga; a căuta.