topit², ~ă [At: PSALT. 111 / Pl: ~iți, ~e / E: topi] 1 a (D. corpuri solide) Care a devenit lichid sub acțiunea căldurii. 2 a (D. corpuri solide) Înmuiat sub efectul căldurii. 3 a (D. substanțe) Dizolvat în apă sau în alt lichid. 4 a (Fig) Contopit (1). 5 a (D. plante textile) Care a suferit procesul de topire (6) Si: (reg) murat. 6 a (Fig) Slab. 7 a (Fig) Obosit. 8 a (Fig) Lipsit de forță morală Si: distrus, pierdut. 9 a (Fig) Care a dispărut (treptat) Si: estompat, risipit, șters. 10 a (Rar) Descompus² (1). 11 a (Reg; d. faină) Măcinată mărunt. 12 sn (Reg) Mâncare ciobănească preparată din unt, brânză (și ceapă prăjită) sau din caș jintuit, fiert cu ceapă și sare. 13 a (Pfm; îe) A fi ~ după cineva A iubi pe cineva foarte mult.