trâmbițaș sm [At: (a. 1509) D. BOGDAN, GL. 111 / V: (înv) trim~, trum~, (îrg) ~itaș / Pl: ~i / E: trâmbiță + -aș] 1 Persoană care cântă din trâmbiță (1) Si: gornist, trompetist, (îvp) trâmbițar (1), (înv) trâmbaci. 2 (Iuz) Persoană care chema locuitorii de la sate, prin sunete de trâmbiță (1), pentru a le comunica știri de interes general.