Definiția cu ID-ul 1212193:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tutun [At: NECULCE, L. 122 / V: (reg) titin, tition, titiun, tit-, tiutiun, tiut~, ~tiun / Pl: ~uri sn / E: tc tütün, ngr τουτούνι, bg тутун, тютюн] 1 sm Plantă erbacee din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și moi, ovale, rotunde sau lanceolate, de un verde-închis, cu flori albe, roz sau roșii, reunite în buchete Si: (reg) duhan, tabac2 (3) (Nicotiana tabacum). 2 sm (Bot; îc) ~-turcesc (sau, reg, țigănesc, rusesc, rotund, de-pipă) Varietate de tutun (1) cu tulpina ramificată și cu flori galbene-verzui Si: (reg) bacon, baconiță, duhan, duhăniță, tabac2 (4), tutuniță (Nicotiana rustica). 3 sm (Bot; reg) Regina-nopții (Nicotiana alata). 4 sm (Bot; reg) Regina-nopții (Nicotiana silvestris). 5 sm (Bot; reg) Barba-împăratului (Mirabilis jalapa). 6 sn (Csc) Frunze de tutun (1), care, supuse unui tratament special, se fumează, se prizează sau se mestecă Si: regie1, (pop) tabac2 (1), tutunaș (1), (reg) duhan, pacioc1, tabacioc. 7 sn (Îvp; pex) Pachet de tutun (6) Si: (reg) padoc1.