Definiția cu ID-ul 807585:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
târnăcop n. instrument de fier în formă de ciocan, lat la un capăt și ascuțit de celălalt, cu care se sapă, se scot rădăcini și pietre. [Bulg. TRŬNŬKOP, săpoiu, lit. sapă de scos spini (din slav. TRŬNŬ, spin, și KOPATI, a săpa)].