tămâioară sf [At: CONV. LIT. XXIII, 1055 / V: (reg) ~ior sm / Pl: ~re / E: tămâie + -oară] 1 (Reg) Mică plantă erbacee, din familia violaceelor, cu flori mari, ale căror petale trandafirii sunt împestrițate cu pete purpurii Si: micșunea, viorea (Viola jooi). 2 (Bot; reg) Toporaș (Viola odorata). 3 (Bot; reg; lpl) Viorele (Viola mirabilis). 4 (Bot; reg) Viorea-nemirositoare Si: micșunea, toporaș (10) (Viola hirta). 5 (Bot; reg; șîc ~-sălbatică) Trei-frați-pătați (Viola tricolor). 6 (Bot; reg; lpl) Colțunii-popii (Viola silvestris). 7 (Bot; reg) Tămâiță (5) (Chenopodium ambrosioides). 8 (Bot; reg) Tămâiță (6) (Chenopodium botrys). 9 (Bot; reg) Spanac-porcesc (Chenopodium hybridum). 10 (Bot; reg) Roiniță² (Melissa officinalis). 11 (Bot; reg) Plituțe (Chrysanthemum cinerariaefolium). 12 (Bot; Ban) Năfurică (Artemisia annua). 13 (Bot; reg) Amăreală (Polygala vulgaris). 14 (Bot; reg; șîc ~-albă) Zmeoaie (Libanotis montana). 15 (Bot; reg; îc) ~-de-câmp Dumbeț (Teucrium chamaedrys). 16-17 (Bot; reg) (Viță cu) struguri cu gust și miros plăcut, aromat.