urzicar [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~e sn, ~i sm / E: urzică + -ar] 1 snm Loc pe care cresc multe urzici (1). 2 sm (Pop) Copil din flori Si: bastard (1). 3 sm Pasăre mică, cu penele de culoare închisă, care trăiește mai mult prin urzici (Saxicola rubetra). 4 sm (Ent) Fluture-roșu (Vanesa urticae). 5 sn (îvr) Pojar. 6 sn (Trs) Giulgiu cu care se acoperă mortul Si: urzică (9).