USUC s. n. Substanță unsuroasă de culoare albă, galbenă, galben-roșcată sau verzuie, cu miros specific, secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor și care protejează lîna în timpul creșterii, ungînd-o la bază și lipind firele între ele. Se opărește apoi lîna întreagă, ca să iasă din ea usucul. PAMFILE, I. C. 6. ♦ Apă cu care s-a opărit și în care s-a spălat întîia dată lîna (folosită în medicina populară în tratamentul contra scabiei). Au început a mă scălda ba cu leșie de ciocălăi, ba cu usuc de lînă, ba a mă unge cu dohot. CREANGĂ, O. A. 286.