opțiuni
  • info

2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VERZIȘOARĂ, verzișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui varză. 2. (Iht.) Boiștean. – Varză + suf. -ișoară.

VERZIȘOARĂ, verzișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui varză. 2. (Iht.) Boiștean. – Varză + suf. -ișoară.

verzișoară sf [At: POLIZU / Pl: ~re / E: varză + -ișoară] 1-8 (Șhp) Varză (8, 9, 10, 12) (care nu a ajuns la maturitate) Si: vărzuță (1-8). 9-14 (Șhp) Căpățână (mică) de varză (8-10) Si: vărzuță (9-14). 15 (Mpl) Varză-de-Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera). 16 (Mpl) Mugure comestibil al verzei-de-Bruxelles. 17-18 Plante erbacee cu frunzele cărnoase (care se acoperă unele pe altele ca foile unei căpățâni de varză), cu florile grupate, roșii sau roz, care cresc pe terenurile calcaroase și care sunt folosite în medicina populară (Sempervivum și Sedum).

verzișoară s.f. 1 (bot.) Dim. al lui varză. 2 (iht.) Boiștean (Phoxinus phoxinus). • pl. -e. /varză + -ișoară.

VERZIȘOARĂ, verzișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui varză. 2. (Iht.) Boiștean.

VERZIȘOR, -OARĂ, verzișori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui verde. 2. S. m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. – Verde + suf. -ișor.

VERZIȘOR, -OARĂ, verzișori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui verde. 2. S. m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. – Verde + suf. -ișor.

verdișor, ~oară a vz verzișor

verzișor, ~oară [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 310 / V: (reg) ~rdi~ a / Pl: ~i, ~oare / E: verde + -ișor] 1-4 a (Șhp) (Cam) verde (1-2) Si: (reg) verzel (1-4). 5 smp Corp de trupă al cavaleriei (înființat de Matei Basarab), în vechea organizare a armatei române. 6 sm Cavalerist (cu uniformă de culoare verde) din trupa de verzișori (6). 7 smf (Iht; Mun) Boiștean (Phoxinus phoxinus). 8 sn (Mol; îf verdișor) Rachiu cu mentă (de culoare verde). 9 sf (Reg) Varietate de struguri cu boabele de culoare verde-deschis, din care se obține un vin de calitate superioară. 10 sn (Fam) Bancnotă de culoare verde, în special dolar american.

verdișor, -oară adj. v. verzișor.

verzișor, -oară adj., s.m. 1 adj. Dim. al lui verde. 2 s.m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. 3 s.m. (fam.) Dolar. • pl. -ori, -oare. și verdișor, -oară adj. /verde + -ișor.

VERZIȘOR2, -OARĂ, verzișori, -oare, adj. Diminutiv al lui verde. Papuci verzișori, Pe la toc cu flori. TEODORESCU, P. P. 79. Să sădim un mîndru măr, Năltișor și verzișor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 82.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

verzișoară s. f., g.-d. art. verzișoarei; pl. verzișoare

verzișoară s. f., g.-d. art. verzișoarei; pl. verzișoare

verzișoară s. f., g.-d. art. verzișoarei; pl. verzișoare

verzișor1 adj. m., pl. verzișori; f. verzișoară, pl. verzișoare

verzișor1 adj. m., pl. verzișori; f. verzișoară, pl. verzișoare

verzișor adj. m., s. m., pl. verzișori; f. sg. verzișoară, pl. verzișoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VERZIȘOARĂ s. (BOT.) vărzuță.

VERZIȘOARĂ s. v. boiștean, borșișor, iarbă-de-ureche, rămurele, rujă, urechelniță.

verzișoară s. v. BOIȘTEAN. BORȘIȘOR. IARBĂ-DE-URECHE. RĂMURELE. RUJĂ. URECHELNIȚĂ.

VERZIȘOARĂ s. (BOT.) vărzuță.

VERZIȘOARE s. pl. v. varză de bruxelles.

verzișoare s. pl. v. VARZĂ DE BRUXELLES.

Intrare: verzișoară (bot., iht.)
verzișoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verzișoară
  • verzișoara
plural
  • verzișoare
  • verzișoarele
genitiv-dativ singular
  • verzișoare
  • verzișoarei
plural
  • verzișoare
  • verzișoarelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: verzișor (adj.)
verzișor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verzișor
  • verzișorul
  • verzișoru‑
  • verzișoară
  • verzișoara
plural
  • verzișori
  • verzișorii
  • verzișoare
  • verzișoarele
genitiv-dativ singular
  • verzișor
  • verzișorului
  • verzișoare
  • verzișoarei
plural
  • verzișori
  • verzișorilor
  • verzișoare
  • verzișoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

verzișoară, verzișoaresubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui varză. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. ihtiologie Boiștean. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: boiștean
etimologie:
  • Varză + sufix -ișoară. DEX '98 DEX '09

verzișor, verzișoarăadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui verde. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Papuci verzișori, Pe la toc cu flori. TEODORESCU, P. P. 79. DLRLC
    • format_quote Să sădim un mîndru măr, Năltișor și verzișor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 82. DLRLC
etimologie:
  • Verde + sufix -ișor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.