26 de definiții pentru vraf
din care- explicative (18)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VRAF, vrafuri, s. n. Teanc. ♦ Grămadă, maldăr, morman (de obicei de același fel așezate în dezordine). [Var.: vrav s. n.] – Din sl. vrahŭ.
vraf sn [At: DOSOFTEI, PS. ap. TDRG / V: (reg) ~av / Pl: ~uri / E: vsl врахъ] 1 Teanc. 2 Grămadă (1). 3 Maldăr.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vraf s.n. 1 (de obicei cu determ. introduse prin prep. „de”) Mulțime de obiecte de același fel așezate (în dezordine) unele peste altele; cantitate (mare) de materii sau de materiale strînse ori aflate la un loc; grămadă, maldăr, morman; teanc. Avea un vrav de paseri dinainte și ospăta dintr-însele cu lăcomie (CR.). ◊ (adv.) Un morman de cărți... erau puse vraf pe parchet (CĂL.). 2 Colect (înv., pop.) Snopi de cereale desfăcuți și împrăștiați pe arie pentru a fi treierați cu ajutorul vitelor sau prin îmblătire; grămadă de boabe (de grîu) amestecate cu pleavă, rămasă pe arie pînă la vînturare; boabe de cereale desprinse din spic și adunate grămadă. Doi sau trei cai... se-nvîrteau pe un vraf de grîu (D. ZAMF.). ◊ (adv.) Grîul rămîne vrav în mijloc (CĂL.). • pl. -uri. și (înv., reg.) vrah, vrav s.n. /<sl. veche врахъ.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VRAF, vrafuri, s. n. Teanc. ♦ Grămadă, maldăr, morman. [Var.: vrav s. n.] – Din sl. vrahŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VRAF, vrafuri, s. n. (Și în forma vrav; folosit mai ales la sg.) 1. Teanc. Noi telegrame, un vraf întreg, scrisori, bilete, îi veneau mereu. AGÎRBICEANU, S. P. 142. Plutonierul, om vechi, cu multă experiență, întinse un vraf de hîrtii pe masă, vorbind cu glas domol și blajin. BART, S. M. 78. Într-una din zile... le-a luat cu vravul și le-a vîndut. CREANGĂ, A. 142. 2. Grămadă, morman. V. stivă. Aruncă pe cărbunii din vatră un vraf de uscături. GALACTION, O. I 148. Grîul a rămas vrav în mijloc, ca ales pe masă. RETEGANUL, P. IV 77. Chiar atunci avea un vrav de paseri dinainte și ospăta dintr-însele cu lăcomie. CREANGĂ, P. 245.- Variantă: vrav s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRAF ~uri n. Grămadă de obiecte aruncate în dezordine. /<sl. vrahu
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vraf n. 1. grămadă de grâu strâns la par; 2. massă confuză; un vraf de hârtii. [Slav. VRAHŬ, vânturarea grânelor, morman].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vraf n., pl. urĭ (vsl. vrahŭ, treĭerare, morman. V. vrașilă, vrășulesc, răvășesc și hraĭ). Grămadă, morman (de grîŭ adunat la steajăr, la paru ariiĭ). Grămadă confuză (nu teanc): vrafurĭ de hîrtiĭ, de cărțĭ. – În nord vrav și (pin confuziune cu brac 1) și brac: bracurĭ de cărțĭ. În Ban. vraŭ. V. claĭe, clit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VRAV s. n. v. vraf.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VRAV s. n. v. vraf.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vrav sn vz vraf
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brac2 s.n. (reg.) Rămășiță inutilizabilă; rest, bucată. Pe cînd luna strălucește peste a tomurilor bracuri (EMIN.). ♦ Spec. Deșeu rezultat în urma fabricării hîrtiei. ◊ Loc.adj. De brac = care nu este bun de nimic; nefolositor. Slab și costeliv, ca un cal de brac (ODOB.). • pl. -uri. /<germ. Brack „deșeu”, „rămășiță”; cf. vraf.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
brac1 s.m. Rasă de cîini de vînătoare cu părul scurt și urechile mari și blegi; cîine care face parte din această rasă; prepelicar. • pl. -ci. /<fr. braque, germ. Bracke, it. bracco.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
vrah s.n. v. vraf.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
vrav s.n. v. vraf.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VRAV s. n. v. vraf.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vrav n. Mold. V. vraf.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) brac n. V. vraf.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vrav, V. vraf.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vraf s. n., pl. vrafuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vraf s. n., pl. vrafuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vraf s. n., pl. vrafuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vraf
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
vraf, -furi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VRAF s. v. teanc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VRAF s. grămadă, maldăr, teanc, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
vraf (-furi), s. n. Grămadă, maldăr, morman, teanc. – Var. Mold., Trans. vrav, Banat vrau. Sl. vrachŭ (Cihac, II, 464; Tiktin; Conev 72), de la vrĕšti, vrŭcha „a zdrobi”; s-a zis întîi despre grămezile de snopi adunați pe arie. – Der. vrăfui (var. vrăvui), vb. (a așeza în vraf).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vraf, vrafurisubstantiv neutru
- 1. Teanc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: teanc
- Noi telegrame, un vraf întreg, scrisori, bilete, îi veneau mereu. AGÎRBICEANU, S. P. 142. DLRLC
- Plutonierul, om vechi, cu multă experiență, întinse un vraf de hîrtii pe masă, vorbind cu glas domol și blajin. BART, S. M. 78. DLRLC
- Într-una din zile... le-a luat cu vravul și le-a vîndut. CREANGĂ, A. 142. DLRLC
- 1.1. Grămadă (de obicei de același fel așezate în dezordine). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Aruncă pe cărbunii din vatră un vraf de uscături. GALACTION, O. I 148. DLRLC
- Grîul a rămas vrav în mijloc, ca ales pe masă. RETEGANUL, P. IV 77. DLRLC
- Chiar atunci avea un vrav de paseri dinainte și ospăta dintr-însele cu lăcomie. CREANGĂ, P. 245. DLRLC
-
-
etimologie:
- vrahŭ DEX '09 DEX '98 NODEX