Definiția cu ID-ul 514374:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
zaică (-ci), s. f. – Gaiță (Garrulus glandarius). – Var. zaiță. Mag. szaikó (REW 3640), mai puțin probabil din bg. zaiči „iepuraș” (Candrea). În Banat, var. prin contaminare cu gaiță.