Definiția cu ID-ul 340450:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTÂMPLĂTOR2 ~oare (~ori, ~oare) Care se produce din întâmplare; care are loc pe neașteptate; accidental; incidental; inopinat. /a întâmpla + suf. ~ător