9 definiții pentru matara

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

matara sf [At: ȘIO IȚ, 252 / Pl: ~le / E: tc matara] 1 Ploscă. 2 Bidon. 3 (Reg) Tigvă în care țăranii țin apă.

MATARA, matarale, s. f. (Regional) Vas în care țăranii duc apa la cîmp. Să ții calea la fîntînă, că el vine atuncea să ia apă-n matara să-și adape mîndruța. ȘEZ, III 215.

MATARA, matarale, s. f. (Reg.) Vas în care țăranii duc apa la cîmp. – Tc. matara.

matarà Mold. tivga în care țăranul duce apa la câmp: să iea apă ’n matara, să-și adape mândruța Pop. [Turc. MATARA].

matará f. (turc. matara, d. ar. mitare, ploscă, bidon; ngr. matarás, burduf; sîrb. matara, un fel de găleată. V. mătrăcar). Vc. Tivdă care servește ca ploscă.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

matara (matarale), s. f. – Carafă, ploscă. Tc. matara (Șeineanu, II, 252; Tiktin). Sec. XIX, înv.Der. mataragiu, s. m. (sacagiu în armata turcă; funcționar la curtea principelui), din tc. mataraci, înv.; mătrăcar, s. m. (negustor de oale), în loc de *mataracar.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATARÁ s. f. Ploscă, bidon; (regional) „tigvă în care țăranii poartă apă” ( ȘIO II1, 252). Cf. TDRG. Să ții calea la fîntină, Că el vine atuncea Să ia apă-n matara. ȘEZ. III, 215. N-avea-n ploscă vin să bea, Nici rachiu la matara, Să-și mai ude gurița. MATEESCU, B. 68. - Pl.: matarale. – Din tc. matara.

Intrare: matara
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matara
  • mataraua
plural
  • matarale
  • mataralele
genitiv-dativ singular
  • matarale
  • mataralei
plural
  • matarale
  • mataralelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

matara, mataralesubstantiv feminin

  • 1. regional Vas în care țăranii duc apa la câmp. DLRLC
    • format_quote Să ții calea la fîntînă, că el vine atuncea să ia apă-n matara să-și adape mîndruța. ȘEZ, III 215. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.